Cum să-ți pregătești copilul pentru spital sau o operație

Pe scurt

• Explică-i copilului simplu și sincer ce va vedea, auzi și simți, nu detaliile medicale.
• Spune „somn special”, nu „îl adorm”, pentru că unii copii leagă expresia de animalele care au murit.
• Jucați-vă de-a spitalul: bandajați un ursuleț, ascultați-i inima.
• Faceți bagajul împreună, cu o jucărie dragă și ceva de acasă.
• După întoarcere, e obișnuit ca un copil să fie mai lipicios sau să doarmă mai prost o vreme.

Tot ce ține de partea medicală (tratament, anestezie, recuperare) se discută cu echipa care îl îngrijește pe copil. Aici vorbim despre emoții, pregătire și rutine.

Cât de mult să-i spun copilului despre operație?

Despre operație, spune-i copilului lucruri simple, adevărate și pe măsura lui: ce va vedea, ce va auzi și ce va simți.

Copilul nu are nevoie de explicații medicale pe care nu le-a cerut. Are nevoie să-și poată imagina ziua. Poți să-i povestești despre:

• brățara cu numele lui, pe care o poartă la mână;
• patul cu butoane, care urcă și coboară;
• asistentele și doctorii în haine speciale;
• „somnul special” pe care i-l dau doctorii;
• trezirea, cu tine alături.

Dacă pune întrebări, răspunde scurt și sincer. Dacă nu știi un răspuns, spune: „Nu știu, dar o să-l întrebăm pe doctor.” E un răspuns foarte bun și îl învață că poate întreba.

Evită promisiunea „nu se va întâmpla nimic”. Mai liniștitor și mai adevărat este: „Doctorii fac asta des, ca să-i ajute pe copii să se facă bine, iar eu voi fi cu tine.”

Când să-i spun copilului că merge la spital?

Copilului îi spui că merge la spital în funcție de vârstă: cu o zi sau două înainte dacă e mic, cu aproximativ o săptămână înainte dacă e mai mare.

Copiii mici trăiesc în prezent. Dacă află prea devreme, se pot îngrijora fără să înțeleagă de ce. O zi sau două sunt de ajuns.

Copiii mai mari au nevoie de timp să pună întrebări și să se obișnuiască cu ideea. O săptămână le dă acest timp, fără o grijă care să dureze prea mult.

Ce e important: să nu afle abia în ziua internării. Un copil dus la spital fără nicio pregătire se simte păcălit și speriat, iar data viitoare va avea mai puțină încredere.

Cum îi explic unui copil anestezia?

Anestezia îi explici copilului ca pe un „somn special”, pe care doctorii i-l dau ca să nu simtă nimic în timp ce îl ajută.

Nu spune „te adorm” sau „te pun la somn”. Unii copii au auzit aceste cuvinte despre un animal care a murit, iar legătura îi poate speria foarte tare.

Poți spune: „Doctorii au un somn special pentru copii. Dormi, ei te ajută, iar când te trezești, eu sunt acolo.” Spune-i doar ce poți promite cu adevărat; întreabă dinainte echipa medicală unde vei putea sta în fiecare moment.

Cum anume se face anestezia (cu o mască sau altfel) îți poate explica medicul anestezist. Întreabă-l ce cuvinte să folosești ca să-i descrii copilului pașii reali.

Ce punem în bagajul pentru spital?

În bagajul pentru spital, puneți împreună lucrurile care îi aduc copilului confort și miros de acasă.

Lasă copilul să-și facă singur bagajul, cu ajutorul tău. Fiecare alegere îi dă puțin control într-o situație în care multe se decid fără el. Câteva idei:

• jucăria lui dragă sau păturica de alint;
• pijamaua lui preferată;
• o carte cunoscută sau două;
• ceva de acasă: o pernuță, o fotografie cu familia;
• un joc mic pentru momentele de așteptare.

Întreabă spitalul ce lucruri sunt permise și ce oferă ei. Multe spitale au reguli despre jucării sau mâncare.

Înainte de internare, jocul de-a spitalul ajută mult. Bandajați un ursuleț, ascultați-i inima cu un stetoscop de jucărie, puneți-i o brățară cu nume. Prin joacă, copiii repetă ce urmează și își spun grijile pe care nu le pot spune altfel. Dacă spitalul are vizite de cunoaștere sau poze cu secția, folosiți-le.

Pot să stau cu copilul la spital?

Dacă poți sta cu copilul la spital depinde de spital și de procedură, așa că întreabă dinainte, ca să-i poți spune copilului adevărul.

Multe spitale le permit părinților să stea lângă copil când adoarme și când se trezește. Unele au și specialiști care îi pregătesc pe copii prin joacă.

Spune-i copilului sincer unde vei fi la fiecare pas: „Stau cu tine până adormi. Când te trezești, sunt lângă pat.” Dacă la un moment dat nu poți fi lângă el, spune-i și asta, împreună cu cine va fi acolo.

Grija ta e normală. Nu trebuie s-o ascunzi atât de tare încât copilul să simtă că ceva nu e în regulă. Un simplu și calm „Voi fi cu tine” e mai liniștitor decât un zâmbet forțat.

Cum îl ajut după ce venim acasă?

După ce veniți acasă de la spital, ajută-l pe copil cu răbdare, rutine cunoscute și mult timp împreună.

E obișnuit ca un copil să fie mai lipicios după spitalizare, să doarmă mai prost sau să vorbească o vreme „ca un bebeluș”. Sunt felurile lui de a procesa ce a trăit și de obicei trec cu răbdare și rutină.

Câteva lucruri care ajută:

• întoarceți-vă cât mai repede la programul obișnuit de mese și somn;
• lăsați-l să se joace de-a spitalul, chiar dacă jocul pare trist;
• vorbiți despre ce a fost greu și despre ce a mers bine;
• spune-i că ești mândru de el.

Dacă simte durere după operație, spune-i că e normal să-l doară puțin și că doctorii au medicamente care ajută. Urmează întocmai indicațiile echipei medicale.

Pas cu pas

1. Întreabă echipa medicală ce se va întâmpla și unde vei putea sta.
2. Spune-i copilului la momentul potrivit vârstei lui.
3. Explică-i simplu ce va vedea, auzi și simți; folosește „somn special”.
4. Jucați-vă de-a spitalul cu un ursuleț și un set de doctor.
5. Uitați-vă împreună la poze cu spitalul sau mergeți într-o vizită, dacă e posibil.
6. Faceți bagajul împreună, cu jucăria dragă și ceva de acasă.
7. În spital, spune-i mereu unde vei fi și ce urmează.
8. Acasă, reveniți la rutine și aveți răbdare cu schimbările de comportament.

În funcție de vârstă

• 1–3 ani: obiectul de alint, rutinele cunoscute și prezența ta contează cel mai mult. Spune-i cu o zi sau două înainte.
• 4–5 ani: o poveste despre spital, jocul de-a doctorul și răspunsuri simple la întrebări.
• 6–8 ani: răspunde sincer la întrebări și lasă-l să scrie sau să deseneze întrebările pentru doctor.

Cuvinte care ajută și cuvinte de evitat

Spune:

• „Doctorii îți dau un somn special.”
• „Când te trezești, sunt lângă tine.”
• „Poate o să te doară puțin după, iar doctorii au medicamente care ajută.”
• „Nu știu, hai să-l întrebăm pe doctor.”

Evită:

• „Te adorm” sau „te pun la somn”.
• „Nu se va întâmpla nimic.”
• „Te taie doctorul.”
• Explicații medicale lungi pe care nu le-a cerut.

Greșeli frecvente

• Să nu-i spui nimic copilului până în ziua internării.
• Explicații prea detaliate, care creează griji noi.
• Promisiunea „nu se va întâmpla nimic”.
• Să-ți ascunzi grija atât de tare încât copilul simte că ceva nu e în regulă.

Când să ceri ajutorul unui specialist

Pentru tot ce ține de partea medicală, întreabă echipa care îl îngrijește pe copil. Dacă după spitalizare copilul are săptămâni la rând frică puternică, coșmaruri sau e foarte supărat, vorbește cu medicul sau cu un psiholog pentru copii.